Înaintea umilinței de la Belgrad, Steaua și Dinamo versus antrenorii italieni și chiar împotriva propriilor fani era cel mai actual subiect din fotbalul românesc. În privința războiului cu fanii nu sunt prea multe de comentat, totul fiind pe cât de inutil pe atât de imposibil de stabilit un învingător, pentru că e clar că toată lumea pierde. Tema tehnicienilor veniți din Italia poate și trebuie să fie dezbătută.
Walter Zenga e un antrenor italian la modă în Serie A. Victoria din etapa trecută pe care Palermo a obținut-o împotriva Juventusului a atras foarte multe laude pentru cel care nu ezită să spună la fiecare discuție că „sunt jumătate român”. E italian din naștere, e antrenor, a lucrat la Steaua și la Dinamo și a plecat după discuții în contradictoriu cu Becali și acționarii dinamoviști. Are detașarea celui care a ajuns unde vrea, dar în româna lui simpatică știe să zică: „Nu uit mai de unde am plecat”.
Întrebarea aceea cu sunteți la curent cu realitatea din fotbalul românesc e de încălzire, pentru că știu că sunteți…
Văd aproape toate meciurile dintr-o etapă. Am instalate pe satelit toate programele din România, plus că intru frecvent pe site-urile de specialitate.
Serbia – România 5-0. Ați antrenat cele mai reprezentative echipe din campionatele celor două țări. Asta e diferența dintre fotbalul românesc și cel sârb?
E un rezultat teribil. Am urmărit și eu meciul, deși era la concurență cu Irlanda – Italia. Răzvan e un antrenor tânăr și capabil. Cred că va găsi resurse să meargă mai departe și să reconstruiască o echipă națională. E clar că e un moment delicat prin care au trecut și sârbii, și alte echipe naționale. Important e ce se întâmplă de acum înainte. Trebuie analizat cu multă atenție și mers mai departe. Acuzele și lamentările nu aduc nimic bun.
Mentalitatea fotbaliștilor români e o temă care revine ciclic după fiecare eșec. Îi cunoașteți bine. E mai degrabă asta sau carențele de instruire?
Sunt combinate. La nivelul ăsta e greu să vorbești de carențe, dar e evident că fotbaliștii români vin la echipele de seniori cu lacune foarte mari.
Steaua și Dinamo au greșit că i-au dat afară
Vrem să vorbim cu dumneavoastră în calitate de tehnician italian care a pregătit Steaua și Dinamo, echipe care de curând și-au alungat italienii.
Cred că au greșit. Și cei de la Steaua, și cei de la Dinamo. Atât Bergodi, cât și Bonetti puteau și meritau să antreneze în continuare în România. Au cunoștințe care le permiteau să ajute mult fotbalul din România. Din păcate, nu au fost lăsați. Nu vreau să fiu înțeles greșit. Pentru mine nu există antrenori români ori italieni. Nu fac distincția asta. Sunt antrenori pasionați, tineri, capabili ori cu alte calități sau defecte. Eu așa îi privesc. Din păcate, în fruntea Școlii de Antrenori din România este un om care îi împarte pe tehnicieni în români și străini. Și ca el mai sunt oameni cu funcții de răspundere.
Vă referiți la Mircea Rădulescu.
La el mă refer. I-am urmărit luările de poziție din ultimul timp și parcă e reprezentantul conducătorilor nu al antrenorilor. Dar e numai una din probleme. Cred că în România concurența dintre tehnicieni depășește o limită. E multă invidie și răutate. Credeți că vor mai veni italieni în România?
Nu știu. E greu de spus, dar trebuie punctat faptul că antrenorii din această țară, iar eu sunt unul dintre ei, deși mă consider la fel de bine român, trebuie subliniat ziceam că am reușit lucruri extraordinare în fotbalul românesc. Calificarea mea cu Valencia, Dario acum la Dinamo cu Liberec… Fiți siguri că și Cristiano era capabil să aducă mult mai multe la Steaua.
Patronii sunt peste tot la fel
Ați lucrat și cu Borcea, și cu Becali. E chiar atât de greu?
E diferit. Vreau să subliniez înainte de a răspunde la întrebare că am o relație decentă cu Gigi și una foarte bună cu Cristi. Ne auzim la telefon, vorbim destul de frecvent…
Asta în ciuda faptului că nu v‑ați despărțit cu niciunul la final de contract.
Asta nu e doar în România. Patronii sunt la fel peste tot și antrenorii depind oriunde numai și numai de rezultate. Că discutăm de atitudine, de stil, de discurs în relația antrenor-patron e altă problemă… Din Patagonia până în Anglia, e clar că numai rezultatele te țin pe bancă.
Revenind la colaborarea între ghilimele cu cei doi…
Dar de ce cu ghilimele. La Steaua era simplu. Îl aveam pe MM, care era ca o pernă între mine și jucători și Becali. El rezolva tot și noi aveam liniște. Exemplul clasic e cel cu Ciocoiu. I-am zis „MM, îl bag cu Beșiktaș”… „Aoleu, înnebunește ăla. Văd eu cum îi zic”. A înnebunit „ăla” 10 minute că după 10 minute dăduse Cristi gol și era cel mai bun și eu cel mai inspirat.
Am rămas prieten cu Borcea
Deci contact direct cu Becali, să vină la vestiar, să vă facă echipa, nu ați avut…
Eu sunt oricum genul de antrenor care vorbesc mult cu președinții, cu patronii. Mi se pare normal să le spun ce am de gând, cu cine joc, de ce… Sunt totuși banii lor, e afacerea lor și interesul pe care îl manifestă e mai mult decât justificat. Nu trebuie să cădem în extrema cealaltă. E vorba de respect reciproc în primul rând, categoric, dar și de o relație angajator-angajat. Dacă el consideră că greșești, te dă afară și gata. Diferența e că în Italia legile sunt clare și dacă te dă afară te plătește. E dreptul lui să te concedieze și dreptul tău contractual să fii plătit.
Cu Borcea?
La Dinamo nu era doar Borcea… Era și Badea, și Bușcă, și mai știu eu cine… Era mai ales și Dinu. A fost o experiență interesantă. Nu au avut răbdare și nici eu timp. Am plecat prieten cu ei de acolo. Îmi amintesc că în noaptea când am decis împreună să nu mai stau, după un Steaua – Dinamo, am discutat o grămadă. După două ore în care am spus eu lucrurilor pe nume, Borcea m-a întrebat: „Păi atunci de ce nu rămâi tu?”. El care probabil la începutul discuției se gândea că ar fi cel mai bine să plec.
Bergodi și Bonetti sunt supărați. Vor bani, vorbesc de UEFA, de memorii… Dumneavoastră aveți amintiri ce par mai degrabă plăcute.
Ei sunt supărați, și până la urmă își cer drepturile. Eu am o anumită detașare. Sunt într-un moment bun al carierei, dar am plătit și eu ca să fiu așa. Am plătit cu concedieri, cu performanțe furate, cu zile de tristețe și nopți nedormite. Oricum fotbalul românesc mi-a dat mult din ce sunt acum. Eu și cu Meme la Dinamo? Ce tare ar fi asta
Suporterii le scandează lor numele, sunt de partea lor în disputa cu patronii.
Nu e normal deloc. Felul cum se înjură, amenințările, contestările. O spune unul care a avut de suferit în relația cu patronii, dar e prea urât unde s-a ajuns. Nu mai e fotbal, nu mai e sport. Cred că îmi pot permite să am un mesaj pentru steliști și dinamoviști… Basta! Încurajați-vă echipa, ignorați-i pe patroni dacă vreți, dar veniți la stadion cu familiile pentru frumusețea fotbalului. Veniți din pasiune, nu din ură!
Clasica întrebare, cred că v-o adresez la fiecare interviu… V‑ați mai întoarce să lucrați aici? (râde) Doar cu MM lângă mine. E cel mai bun manager din România și are nivel internațional.
Eventual la Dinamo, nu? O tripletă Borcea-MM-Zenga…
Asta chiar ar fi ultima sau cum ziceți voi, ar fi cel mai tare.
E trist că s-a ajuns la aceste războaie între fani și conducerile echipelor!
Walter Zenga, antrenor Palermo
72 de prezențe are Walter Zenga ca antrenor în Liga I cu Național, Steaua sau Dinamo. A reușit 34 de victorii și 17 remize, pierzând de 21 de ori
20 de meciuri în Cupa UEFA a adunat Zenga ca antrenor al celor trei echipe din România, cu care a obținut 8 victorii, 3 remize și 9 eșecuri
1 este locul pe care îl ocupa Valencia în clasamentul IFFHS în momentul în care a fost eliminată de Steaua lui Zenga în februarie 2005 din Cupa UEFA
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER